17 octombrie 2012

Ciclul interminabil al nevoilor

Ne gasim din nou intr-o pagina virtuala, pierduta ca un ac in carul cu fan al internetului

Nevoile stim cu totii ce sunt, ne hranim din si pentru ele cu tot soiul de experiente de baza (ex: mancat, dormit) si alte experiente ce pot veni ca o furtuna complexa de ganduri, sentimente si implicit confuzii. Am observat ca desi imi place interiorul nevazut al omului, de acesta ma feresc cel mai mult atunci cand intervine problema. Nu vreau sa vorbesc despre ego, relatii anume si alte subiecte devorate de lumea intreaga, ci de o mica revelatie personala care ar putea fi candva de ajutor cuiva.
 Lumea face prea des confuzii intre nevoile ce tin de autoconfirmare si cele strict legate de o relatie de orice gen.
Nu rar o persoana cauta sa umple un gol sau o nesiguranta primind ceea ce am dori sa fim sau sa avem din exterior. Primesti, esti extaziat/a, increzator/toare si puternic/a pentru ca ti-ai confirmat ca da, intr-adevar meriti acel CEVA, esti demn si te iubesti din nou... sau mai rau, nici nu stiai ca-l meriti, apoi te miri ca s-a intamplat ceva atat de frumos si totusi faci greseala de a te subaprecia (nu meritam asta), dar bineinteles nu refuzi sentimentele pozitive de mai sus.
Ce faci cand golul revine, paharul din nou se goleste deoarece ai consumat toata licoarea aceea magica? 
Disperi evident, din nou devi nesigur/a, cauti din nou acea confirmare continua undeva in exteriorul tau. Pana nu o gasesti nu ai liniste, nu poti face nimic pentru a te ajuta sa te ridici si sa o simti cu adevarat, nu doar sa spui vorbe in vant ca esti ceea ce nici tu nu crezi ca ai fi.
Solutia ce am gasit-o evident e un cliseu si e prea simplu ca sa fie adevarul adevarat pentu prea multa lume.
1. Pune-ti intrebari despre tine si situatia in cauza. Doar tu stii daca esti multumit cu tine, ce si cum te afecteaza ce se intampla si crede-ma pe cuvant... DE CE? este mereu intrebarea de baza. Poti afla raspunsuri nebanuite atunci cand ai curajul necesar.
2. Accepta-te, iubeste-te asa cum esti si nimeni... dar NIMENI nu te va cunoaste si valorifica la fel cum poti tu.

Nevoi ce tin strict de o relatie din punctul meu de vedere sunt acelea in care te interesezi de cealalta persoana, sa intelegi, sa vorbiti, sa va ajutati, dar in care nu iti pui baza de a te aprecia sau subaprecia in functie de diverse schimbari ce apar intre voi. In schimb o relatie poate avea puterea sa scoata la suprafata aspecte ale tale pe care tu le refuzi sau nu le cunosti, totul depinde de atitudinea si simtirile tale raportate la "cauzele-intamplari" si dinamism.


E greu sa le separam, dar e si mai greu cand nu le separam si ne autodistrugem.